Despre

Cultură și folclor
Cultură și folclor

Ocupatia de baza din cele mai vechi timpuri a locuitorilor comunei era agricultura. In evul mediu erau utilizate unelte din lemn, plug din lemn, grapa cu dinti din lemn, secerea. 
Plantele cultivate erau: porumbul, inul, canepa, legume ca ceapa, varza, mazarea, lintea si zarzavarurile. Plantele textile aveau o traditie puternica in satele comunei Vultureni. Dupa topirea canepei, aceasta era intinsa la soare pentru a se usca. Firele erau despreinse de pe tulpina cu ajutorul melitei, pe urma erau separate in 2 categorii. Fuiorul si caltii. Femeile torceau iarna la sezatori. 
Pentru tors era folosita si lana de oaie. Firele de canepa toarse puse la fiert cu lesie, apoi erau tesute la razboaie de tesut panza.
Pe langa plantele textile, comuna Vultureni are treaditie si in viticultura, cultivarea pomilor fructiferi.
In prezent, in prima saptamana din octombrie, in satul Chidea, are loc "Balul Strugurilor", o importanta manifestare traditionala, la care iau parte cu bucurie toti locuitorii satului, fara prea multe exceptii.
Alte ocupatii de baza era cresterea animalelor: oi, vite, cai, porci, iepuri de casa; apicultura.
Intre comuna Vultureni si comuna Fodora existau helesteie unde localnicii cresteau pesti.
In sate pe langa agricultura locuitorii mai practicau si fieraria, dulgheria si rotaritul.
 

Arhitectura
Locuintele erau facute din pamant ars sau nuiele lipite, semi ingropate sau la exterior. 
Multe urme ale epocilor demult apuse, pot fi vazute la muzeul scolii din Vultureni.
La inceput casele erau monocelulare, mai tarziu diferentiindu-se incaperile. 
Tinda era incaperea unde se afla cuptorul de paine. Copii dormeau de obicei dupa cuptor.
Acoperisul casei era din paie de grau sau secara indesata si legata cu nuiele.
Dupa primul razboi mondial, casele erau construite pe 2 nivele, pivnita cu dedesupt, din pamant si barne.
 

Traditii 
Populatia romaneasca a satelor Faureni, Babutiu, Soimeni, Vultureni, Chidea si Badesti, a fost nevoita sa indure asuprirea nationala la care era supusa. In ciuda conditiilor date de cadrul istoric, populatia romaneasca si-a pastrat obiceiurile stravechi si indeletnicirile agrare si pastorale.
Existau multe obiceiuri legate de momentele importante ale vietii: nasterea, casatoria, moartea.
Totodata existau numeroase credinte si practici legate de acestea: Prevestirea sexului noului nascut, deochiul, botezul, etc. Obiceiurile de nunta erau prilej de manifestare a intregii colectivitati. Casatoriile erau aranjate de parinti, la baza stand averea. Parintii tinerilor stabileau zestrea acestora. Nuntile se faceau dumineca dupamiaza, pana seara. Participantii la nunta erau imbracati in costume populare.
Inmormantarile erau facute dupa obiceiuri arhaice: spovedirea muribundului, iertarea de la cei cu care a avut conflicte, punerea unei lumanari la cap pentru a-i lumina drumul in viata de dincolo, spalarea mortulu, tragerea clopotelor, asezarea in sicriu neacoperit cu picioarele spre usa, priveghiul, iar a 3-a zi ritualul inmormantarii tinut de preot.
Referitor la sarbatorile de iarna, amintim: colindatul de craciun, jocul slugilor Intre Craciun si Anul Nou, Vilitul, sau strigare peste sat de Anul Nou.
Un alt obicei de anul nou era Calendarul de ceapa pentru a aflarea lunilor ploioase si secetoase ale anului.
In seara Anului Nou era obiceiul "furatul portilor", obicei reluat la boboteaza - consta in pozne facute fetelor si feciorilor necasatoriti.
Intre Boboteaza si Postul Pastilorera perioada "Caslegile" - in aceasta perioada se organizau nunti, sezatori si alte distractii pentru tineri, prilej de a lega prietenii si a se cunoaste.
Prima saptamana a Postului Pastelui, era dedicata aspectelor vietii locuitorilor.
In Vinerea Mare, locuitorii comunei nu lucrau si nu mancau nimic pana dupa rasaritul stelelor.
Ziua de Paste era una dintre cele mai mari sarbatori de peste an. Satenii participau la slujba releigioasa.
Alte sarbatori mari erau: Sangeorzul - sarbatoarea Sfantului Gheorghe prilej cu care feciorii udau fetele, Rusaliile - unde feciurii se imbracau cu lastari si frunze de paltini si intrand in curtile satenilor, dansau, Sanzaienele - satenii fac cunui pe care le arunca pe casa pentru o viata lunga.
Pentru a face un volum mare de munca in timp scurt (ridicarea unei case, seceris, cules) se organizau claci la care participa un numar foarte mare de sateni.
Vara se organizau jocuri, gazdele clacilor platind muzaicantii, iar iarna sezatori, prilej de intalnire pentru tineri.

Imbracamintea
barbati:
-camasa de canepa scurta, cu maneci lungi, simpla, cu 2-3 nasturi
-pantaloni din canepa largi si lungi
-laibar din panura sau pieptar de piele de miel
-palarii de panura sau paie 
-peste hainele de sarbatoare purtau kmerau lung
-sumanele pana la genunchi se numeau tir 
femeile:
-purtau rochii lungi si largi sranse la mijloc
-camasi albe cu maneci largi, cu guler incretit si avand mansetele stranse si incheiate cu 
3-4 nasturi
pumnusei
-marame inflorate pe cap
-peste rochii aveau zadii(sort) prins la mijloc
-femeile mai in varsta purtau laibar de piele de miel sau de oaie
 

Viata scolara
In satele comunei Vultureni a existat o vie preocupare a locuitorilor pentru ridicarea nivelului de cultura. Situatia injositoare a romanilor din Transilvania era agravata de unele neajunsuri represive de ordin national prin care se incerca deznationalizarea elementului romanesc, predarea in limba maghiara. Planul de ridicare culturala a romanilor a intampinat o opozite acerba.
Populatia romana incearca sa reziste masurilor de deznationalizare infiintand scoli confesionale sub conducerea preotilor. Familiile de preoti romani innobiliate isi trimateau copiii la studii in oras. 
Invatamantul era foarte greoi, dascalii slab pregatiti, iar metoda de predare defectuoasa. 
Conditiile de invatamint erau saracacioase, iar activitatea de predare in limba romana interzisa.
Existau foarte multi analfabeti-situatie continuata si dupa primul razboi mondial.
Deoarece in perioada hortysta educatia elevilor se facea in limba maghiara, incepand din 1944 cursurile s-au reluat in limba ramana Multi profesori se reantorc in sate si treptat se aduc materiale didactice noi.
Depe bancile scolilor comunei Vultureni s-au ridicat un numar mare de: profesori, medici, economisti, ingineri, ofiteri, subofiteri si muncitori, care fac cinste satelor natale de unde au pornit.

02.12.2019
Scurt istoric
Scurt istoric

Conditiile geografice existente au favorizat locuitorii comunei, din cele mai vechi timpuri. Cele mai vechi asezari inregistrate sunt de la inceputul neoliticului (5.000 i.c.h.).
In perioada neoliticului, societatea preistorica a trecut treptat sde la faza de culegatori la cea de producatori de hrana. Se ocupau cu cresterea animalelor si cultivarea plantelor, pescuit, vanatoare.
In afara de aceste activitati se practicau diferite mestesuguri cu caracter casnic: tors, tesut, prelucrarea osului, olarit, prepararea unelelor din piatra.
Construirea caselor, a santurilor de aparare juca un rol important in important rol in apararea oraselor si a terenurilor.
Societatea avea in aceea perioada o organizare tribala. Oameniii foloseau unelte din lemn piatra os, silex, corn sau ceramica.
 

Descoperiri: 
Soimeni: -Groapa vantului de pe dealul cremenii ( fragmente ceramice)
-Terasa de la Paraul Faundichii
-Moara Todesti (lame, aschii, unelte, seceri)
-Grupul Iclod - care face parte din civilizatia complexului cultural Cluj
-Cheile Turzii - Lumea Noua - Iclod
-Cultura Tiszapolgav (epoca cuprului)
-Cultura Wietenberg (epoca bronzului)
-Cultura Cotofeni
-urme romane 
 

Vultureni: -in punctul Fanetele Ransei - fragmente de ceramica din neolitic.
-cultura Petresti (strachina cu umar carenat)
-punctul Stiubei - cantitati mari de ceramica (neolitic si evul mediu timpuriu)
-dealul Boros - fragmente ceramice (lame aschii, silex, varfuri de lance, topor din piatra)
-punctul Tigla, se afla un tumul care face parte din sistemul de necropole tumular - inceputul epocii bronzului.
 

Descoperiri din neolitic:
-fragmente ceramice, apartinand grupului Iclod 
-fragmente chirpici
-fragment de piatra de rau perforat
-fragmente de oase de animale si o margica de scoica fosila
-jeton perforat apartinand grupului Gilau
-fragmente de oale, vase de provizii, strachini, boluri si amfore.
 

Descoperiri din epoca bronzului:
-vase, fragmente din strachini si oale 
-ceramica descoperite la Faureni - Chis Pod
-o locure apartinand sfarsitului epocii bronzului
-o cetate naturala pe dealul Grecea - santul Grecii
-o asezare de chirpici si ceramica - dealul Piatra Soimului, punctul Caucil
 

Descoperiri din epoca fierului:
-o locuire din Hallstat 
-ceramica bruna si neagra
-fragmente de gresie folosite ca slefuitor
-fragment de ceramica neagra decorat cu caneluri orizontale
 

Descoperiri din epoca dacică:
-fragmente ceramice lucrate cu roata
-vase din ceramica cenusie si neagra, categoria semi-fina
Descopriri din epoca romana:
-o villa rustica la iesire spre Ciumafaia
-ceramica fina, semi-fina si grosier.

Dupa retragerea stapanirii romane populatia daco-romana a rezistat numeroaselor invazii asimiland resturile migratorii ramase. La sfarsitul sec. IX, in campia Panoniei se aseaza maghiarii. Patrunderea regalitatii maghiare in Transilvania a intampinat rezistenta voievodateleor romanesti conduse de Menumorut Glad si Gelu. Voievodatul Transilvaniei era condus de Gelu. Acest voievodat se intindea de la Portile Mesesului pana la marginea de S. si E. a Podisului Transilvaniei.
Tuhutum, unul din conducatorii maghiarilor a obtinut ingaduinta lui Arpad, conducatorul triburilor maghiare, sa treaca in Transilvania (Ultrasilvania) sa-l invinga pe Gelu. 
Gelu pierde lupta de pe raul Almas, e ajuns si ucis langa raul Capus, iar conducatorii voievodatului il aleg capetenie pe Tuhutum. 
Tara Transilvaniei a fost stapanita de urmasii lui Tuhutum pana in vremea ducelui Vaik, incoronat in 1001 ca rege apostolic, dupa inchinarea maghiarilor scaunului papal de la Roma. Vreme de secole s-a incercat o convertire a populatiei la catolicism. 
In sec. XI conducatorul Transilvaniei era Gyula, care a refuzat sa se faca crestin de rit roman si nu a raspuns misiunii apostolice a regelui Stefan, astfel el si familia fiind dusi in Ungaria. Se presupune ca Gyul era peceneg.
Regii arpadieni si-au extins dominatia asupra unei parti importante din transilvania, ducand o actiune de organizare a acesteia in comitate - unitati politico-administrative dupa modelul societatilor medievale apusene, dar corespunzatoare judetelor. 
Comitatul Dabaca este constituit in 1164 fiind desprins din comitatul Solnoc-ului. 
Dabaca ocupa marginea de N-E al fostului comitat al lui Gelu. Comitatele erau impartite in 2 crecuri care se subdivideau in plasi. Comitatul Dabaca era situat in centrul transilvaniei intre comitatele Cluj, Crasna, Solnocul de Mijloc, districtul Chioar, comitatul Solnoclu Interior, districtul Bistrita si comitatul Turda.
Comitatul Dabaca a fost impartit in 2 cercuri care contineau 4 plasi, satele comunei Vultureni facand parte din plasa Rascruci din cercul superior al comitatului Dabaca.
Satele comunei Vultureni sunt atestate de documente in prima jumatate a secolului XIV, dar probabil ca ele au o vechime mult mai mare. Numele actuale ale satelor comunei au fost oficializate in 1923.
In anul 1428 in urma persecutiilor religioase, noblimea romana a fost silita sa treaca la legea catolica a regatului ungar.
Poporul de rand, majoritatea iobagi, au incercat sa-si pastreze legea romaneasca recurgand la rezistenta: nesupunere, fuga, rascoala.
Secolul XV aduce in istoria Transilvaniei o accentuare a procesului de feudalizare. 
In Evul Mediu si in Epoca Moderna din punct de vedere administrativ, satele comunei Vultureni au fost legate intre ele doar prin faptul ca unii nobili stapaneau o parte din hotarul multora din ele.
Dupa trecerea la regimul maghiar in Transilvania s-a pastrat ca institutie voievodatul, pana la caderea tarii sub suxeranitate turceasca sec XVI. 1415 - 1458 Transilvania era carmiuta de voievodul Lorand Lepes.
La sfarsitul sec. XIV turcii ajung la Dunare, amenintand Tarile Romane.
Regele Sigismund de Luxemburg realizeaza o cruciada anti-otomana, la care participa si voievodul Transilvaniei, Stibor. Oastea cresina a fost invinsa in 1396 la Neapole. 
Dupa aceasta data turcii au facut incursiuni in nordul Dunarii ajungand si in Transilvania.
In 1443 Iancu de Hunedoara a organizat o expeditie impotriva turcilor, numita "Campanie Lunga".
In 1444 in lupta de la Varna regele Ungariei, Wladislav al 3-lea moare, iar Iancu de Hunedoara devine guvernator al Ungariei.
In 1456 are loc batalia de langa cetatea Belgradului unde Iancu il invinge pe Mahomed al 2-lea, dar moare in 11 Auguist, acelasi an, rapus de ciuma. Fiul lui Iancu, Matei Corvin, ajunge rege al Ungariei in 1458 dar intra in conflict atat cu Vlad Tepes dar si cu Stefan cel Mare, aceta din urma invingandu-l in 1467 in batalia de la Baia.
Dupa moartea lui Matei Corvin, Ungaria se confrunta cu marea rascoala a taranilor condusa de secuiul Gheorge Doja 1514. Taranii sunt infranti la Timisoara, iar conducatorul lor ars pe rug de voievodul Transilvaniei, Ioan Zapolya. Sprijinit de turci, Ioan Zapolya ajunge rege al Ungariei dupa moartea lui Ludovic al 2-lea sub numele de Ioan I Sigismund.
Transilvania a fost organizata ca principat vasal sultanului turc. Satele comunei Vultureni erau stapanite de nobilii maghiari. In 1571 sultanul alege ca principe al Transilvaniei pe Stefan Bathorii, acesta fiind ales ulterior si in Polonia 1575.
Nepotul sau Sigismund Bathorii continua politica unchiului Stefan incercand sa traga propriile foloase. 
La sfarsitul XVI, Spania, Venetia, Italia, infiinteaza Liga Crestina in care incearca sa atraga si Tarile Romane pentru a lupta impotriva ototmanilor.
Sigismund la fel ca Mihai Viteazul dorea sa stapaneasca Moldova si Tara Romaneasca doar pentru atingerea scopurilor poprii. Mihai Viteazul domn al Tarii Romanesti incearca o coalitie cu Transilvania si Moldova pentru a face fata turcilor, devenind astfel vasal principelui Sigismund. Acesta din urma renunta la tron in favoarea lui Andrei Bathorii, varul sau.
Mihai patrunde in Transilvania, il inlatura pe Andrei si este recunoscut de Dieta Transilvaniei, principe al Ardealului; astfel in 1600 el uneste Tarile Romane sub conducerea sa. 
Un an mai tarziu este ucis pe campia Turzii.
In urmatorii ani in Transilvania se da lupta pentru putere intre habsburgi si nobilimea locala, la conducerea Transilvaniei urmand o serie de principi. 
Sfarsitul sec. XVII aduce Transilvania sub ocupatie habsburgica. Primau cele 4 religii: catolica, reformata, luterana si unitariana Viata locuitrilor transilvaniei si implicit a celor din comuna Vultureni nu era usoara, ei trebuind sa plateasca dijme.
In sec. XVIII s-a incercat unirea bisericii ortodoxe cu biserica Romei. In urma reorganizarii administrative a principatului facuta de Iosif al 2-lea satele comunei Vultureni erau incadrate in comitatul Solnoclu Interior.
Conform Diplomei Leopoldine romanii erau considrati "tolerati" in martie 1791 Samuel Micu, Ioan Budai-Deleanu, Petru Maior si Gheorghe Sincai inainteaza Curtii de la Viena un memoriu colectiv - Supplex Libellus Valachorum - in care cer abolirea conditiei de "tolerati" si egalitate in drepturi cu celelalte natiuni de pe teritoriul transilvaniei. Memoriul a fost respins.
Dupa 1800 crestea tot mai mult constiinta nationala, intarita de idei despre originea si unitate poporului si a limbii.
Satele comunei Vultureni erau stapanite de nobilii maghiari care manifestau dispret fata de iobagii romani.
La inceputul lunii Aprilie 1848 are loc o puternica rascoala taraneasca care porneste din comuna Dragu si cuprinde satele din plasa Valasut: Faureni, Babutiu, Soimeni, Vultureni, Chidea si Badesti. Aceasta rascoala marcheaza inceputul revolutiei de la 1848, romanii protestand impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria si refuzand plata obligatiilor iobagesti catre nobilii maghiari.
Dupa potolirea evenimentelor Transilvania va fi impartita in districte militare. 
Districtul militar Cluj cuprinde parti din comitatul Crasna si Solnocul de Mijloc, Scaunul Aries, Districtul Chioarsi comitatele Turda, Clij, Solnocul Interior si Dabaca.
In 1894 satele actualei comune Vultureni, fac parte din districtul Giulei.
La sfarsitul secolului XIX s-a intensificat politica de maghirizare a nationalitatilor din Transilvania. Satele comunei Vultureni si populatia romaneasca de aici au rezistat masurilor de desnationalizare. Primul razboi mondial a determinat insemnate distrugeri materiale si pierderi de vieti omenesti.
Desavarsirea unitatii nationale din 1918 a fost consecinta directa a participarii Romaniei la primul Razboi Mondial. care s-a incheiat cu capitularea Puterilor Centrale in fata Antantei si semnarea armistitiului intre Germania si Puterile Aliate (11 Noe. 1918).
Importanta acestei conflagratii a fost destramarea Imperiului Austro-Ungar si desavarsirea unitatii nationale a Romaniei. 
In perioda post belica satele comunei Vultureni au apartinut regiunii Cluj.
In 1968 teritoriul tarii a fost impartit in 39 de judete, iar satele comunei Vultureni au fost incluse in judetul Cluj. Dupa aceasta data viata in raza comunei Vultureni a decurs la fel ca pe intreg teritoriul tarii.

02.04.2019
Evenimente locale
Evenimente locale

Fiii satului'- luna iulie
Cupa Vultureni la cros-luna iunie
Zilele Şcolii Generale Vultureni-luna octombrie

02.04.2019
Informații generale
Informații generale

Suprafata: 7112 ha                

Intravilan: 380 ha

Extravilan: 6732 ha               

Populatie: 1530

Gospodarii: 1039

Nr. locuinte: 1021

Nr. gradinite: 1

Nr. scoli: 1

Numele localitatilor aflate in administratie:

Vultureni, Băbuţiu, Bădeşti, Chidea, Făureni, Şoimeni

 

Asezarea geografica:

Comuna Vultureni se află situată în Podişul Transilvaniei
La 30 km nord-vestul de Cluj-Napoca

 

Activitati specifice zonei:

Agricultură
Creşterea animalelor
Prestări servicii
Cultura cerealelor

Facilităţi oferite investitorilor:
- Electricitate
- Terenuri agricole şi forestiere
- Reţea de apă
- Telefonie
- Piatră

 

02.04.2019